”Dacă vei asculta cu luare aminte glasul Domnului, Dumnezeului tău, dacă vei face ce este bine înaintea Lui, dacă vei asculta de poruncile Lui şi dacă vei păzi toate legile Lui, nu te voi lovi cu nici una din bolile cu care am lovit pe egipteni; căci Eu sunt Domnul care te vindecă.” – Exod 15,26
Nu e drept! mă gândeam. De ce nu-Şi ține Dumnezeu făgăduinţa? Este El intr-adevăr cine spune că este? Eram supărată pe Dumnezeu. Părea că credinţa mea fusese prinsă într-o vale întunecată.
Mama mea, un creştin adevărat, se bucurase de o sănătate relativ bună, timp de aproape optzeci de ani. Pentru că îl iubea pe Dumnezeu, îi servea cu credincioşie. Ea umbla în “faptele bune” despre care Pavel vorbea în Efeseni 2,10: “Căci noi suntem lucrarea Lui şi am fost zidiţi în Hristos Isus pentru faptele bune pe care ni le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte, ca să umblăm în ele”.
La optzeci de ani, mama a început să aibă greţuri şi să vomite foarte mult. Medicul a diagnosticat-o cu ciroză hepatică. Credeam că ciroza era o boală a alcoolismului, iar mama mea nu băuse niciodată.
Doctorul a citit privirea mea nedumerită şi a spus: “Ştiu, vă întrebaţi de unde a apărut asta? Nici noi nu ştim. Când se întâmplă aşa ceva, noi suspectăm că persoana respectivă a avut o boală în copilărie, care i-a afectat ficatul. Ştiţi cumva dacă aceasta este adevărat în dreptul mamei dv.?” Mi-am amintit atunci că mi-a spus că avusese icter în copilărie.
Supărată pe Dumnezeu în ceea ce privea boala mamei mele, puneam la îndoială bunătatea Lui, cinstea şi făgăduinţele Sale. Totuşi, am continuat să comunic cu El, împărtăşindu-mi durerea, dezamăgirea şi presimţirile. în cele din urmă. Spiritul Său a trecut prin durerea mea şi mi-am dat seama că, din cauză că mama mea trăise aşa cum Dumnezeu sugerase că e cel mai bine pentru noi toţi – abţinându-se de la băuturi alcoolice – El îşi ţinuse făgăduinţa. Avusesem privilegiul să am o mamă sănătoasă mulţi ani. Datorită practicilor ei sănătoase şi a binecuvântărilor lui Dumnezeu, ea a trăit 85 de ani plini, slăvindu-L pe Dumnezeu. De ce să nu am încredere în El? în loc de aceasta, voi spune: “La Tine, Doamne, îmi înalţ sufletul. în Tine, Dumnezeul meu mă încred! (Ps. 15,1.2).
Uneori, credinţa noastră este încercată. Astăzi, lăudaţi-L pe Dumnezeu pentru binecuvântările pe care El le promite şi le oferă!
Autori: Norma J. McKellip, Devoțional de sănătate 1998 – ”Dacă vrei să trăiești”
